Preventia

Indiferent cât de bine ne îngrijim dinţii, apariţia de placă bacteriană şi acumularea de tartru sunt inevitabile pentru fiecare dintre noi.

Bacteriile se formează în gură de fiecare dată când mâncăm sau bem şi, în ciuda faptului că periem dinţii cu regularitate şi folosim măsuri de igienizare, unele dintre ele persistă.

Gura este o parte cu totul specială a corpului nostru: serveşte la comunicarea verbală şi non-verbală, la exprimarea emoţiilor, este poarta de intrare pentru alimentele, lichidele şi medicamentele care asigură funcţionarea întregului organism. Cu toate acestea, nu trebuie privită separat de restul corpului, deoarece s-a demonstrat că afecţiunile orale au o strânsă legătură cu numeroase boli generale: diabet, boli cardiace, boli articulare etc., iar menţinerea sănătăţii orale începe prin curăţirea în profunzime a acesteia: DETARTRAJUL. Detartrajul reprezintă o manoperă stomatologică prin care sunt îndepărtate tartrul şi placa bacteriană de pe suprafaţa dinţilor cu ajutorul aparatului cu ultrasunete. Acesta dislocă depozitele aderente subgingivale şi supragingivale şi este urmat, de obicei, de un periaj dentar şi de procedura de air-flow: proiectarea sub presiune a unui jet de apă cu bicarbonat de sodiu, care are rolul de a îndepărta toate resturile fine rămase pe dinţi şi eventualele coloraţii superficiale.

  • Beneficiile detartrajului

    Realizarea detartrajului în mod periodic este fundamentală pentru a feri dantura de efectele negative pe care le provoacă placa bacteriană şi tartrul. Acestea irită gingia producând sângerarea ei la periaj sau la contactul cu alimente mai dure, maschează unele carii şi reprezintă totodată un rezervor de bacterii şi toxine, în prima fază pentru zonele învecinate, dar şi pentru întreg organismul.

    Odată cu efectuarea detartrajului, imediat vizibile vor fi îmbunătăţirea aspectului estetic (dinţi mai curaţi, un zâmbet mai alb şi mai strălucitor). În unele cazuri, detartrajul poate ajuta la descoperirea unor carii şi tratarea lor, însă mai puţin conştientizată este reducerea riscului apariţiei unor boli generale, a gingivitei şi a parodontozei, care pot fi urmate de pierderea treptată a dinţilor.

  • Cât de des trebuie efectuat detartrajul?

    În general, recomandarea specialiştilor este ca această procedură să fie efectuată o dată la 6 luni, dar este posibil ca frecvenţa detartrajului să varieze de la o persoană la alta. Acest lucru se explică prin faptul că depozitele de tartru se formează mai repede sau mai încet în funcţie de pH-ul şi compoziţia salivei fiecărei persoane, de măsurile de igienizare aplicate acasă (periaj, folosirea aţei dentare, duşul bucal, apa de gura).

    Pe măsură ce  înaintam în vârstă saliva devine mai groasă sau tartrul se formează mai mult decât de obicei dacă mâncăm într-o anumită parte. Alţi factori care afectează formarea tartrului includ sarcina sau anumite medicamente. Dacă există vreun motiv din cauza căruia tartrul se se formează mai rapid, detartrajul ar trebui efectuat mai des, iar medicul specialist va şti să recomande o frecvenţă potrivită pentru fiecare pacient în parte.

    La început, tartrul este alb-gălbui. În timp, de la alimentele consumate şi uneori de la ţigări, el capătă culoarea maronie. Apare într-un interval de 12-24 de ore de la ultimul periaj, ducând la formarea cariilor şi la apariţia bolilor parodontale. Detartrajul este absolut necesar pentru prevenirea bolii parodontale, dar și pentru încetinirea evoluției sale. Tartrul poate apărea la orice vârstă, atât la adulți, cât și la copii. Îndepărtarea tartrului se poate face numai de către medic prin detartraj.

     

    Detartrajul face parte, în mod obligatoriu, din cadrul igienei buco-dentare şi a prevenirii îmbolnăvirii gingiilor. În funcţie de localizarea lui pe dinte în raport cu marginea gingivală, tartrul dentar poate fi supragingival sau subgingival. Zonele predispuse la depunerea tartrului sunt: faţa internă a dinţilor de jos, faţa dinspre obraz a molarilor de sus, dinţii nefolosiţi în masticaţie, dinţii înghesuiţi, zonele în care igienizarea este neglijată, suprafeţele punţilor şi protezelor dentare.

    Mulţi pacienţi fac greşeala de a se opune detartrajului pe care medicul îl practică, în mod curent, chiar de la prima şedinţă, făcând obiecţia ca înlăturarea pietrei le-ar slăbi dinţii. Medicul va trebui să-l convingă pe pacient că înlăturarea pietrei nu numai că nu-i poate aduce nici un neajuns, ci dimpotrivă, este o intervenţie absolut necesară unei bune stări a dinţilor. Detatrajul se poate realiza manual, cu ajutorul ultrasunetelor sau cu instrumentar sonic. Este recomandat ca un detartraj să se efectueze o dată la 6 luni, pentru pacienţii cu lucrări fixe şi implanturi o dată la patru luni, iar fumătorii ar trebui să efectueze această operaţiune o dată la 3 luni. După detartraj este posibil să mai rămână mici depozite de tartru care se pot îndepărta printr-un periaj profesional. În concluzie, trebuie să se ştie că detartrajul face parte, în mod obligatoriu, din cadrul igienei buco-dentare şi a prevenirii îmbolnăvirii gingiilor.

    Respectarea recomandării medicului specialist şi realizarea detartrajului în mod periodic este necesară deoarece dacă sunt lăsate neîndepărtate, depozitele de tartru se acumulează în cantităţi din ce în ce mai mari, atât deasupra, cât şi sub nivelul gingiei, producând în timp parodontoza. În plus, cu cât amânăm mai mult detartrajul, cu atât creşte sensibilitatea datorită inflamaţiei gingivale produse de tartru şi placă.

  • Detartrajul cu ultrasunete

    Medicul dentist va începe procedura printr-o examinare de ansamblu a cavităţii bucale, după care un dispozitiv de detartraj cu ultrasunete va fi utilizat pentru a elimina placa bacteriană prin intermediul unor vibraţii. Vibraţiile produse de ultrasunete rup legătura dintre acesta şi smalţ, suprafaţa dintelui rămânând intactă, ceea ce înseamnă că detartrajul nu afectează smalţul dentar, ci poate disloca doar depunerile de tartru. Tartrul acumulat sub nivelul gingiei este foarte aderent, iar îndepărtarea lui poate fi neplăcută, însă aplicarea de spray anestezic poate face detartrajul mai confortabil.

    După detartraj, unele persoane pot prezenta o sensibilitate dentară şi gingivală timp de câteva zile, însă aceasta va dispărea pe măsură ce gingiile devin mai sănătoase, pasta de dinţi desensibilizantă şi un antiinflamator ajutând la reducerea disconfortului.

    Aşadar, detartrajul nu este dăunător, singurul lucru care ar putea să dăuneze sănătăţii dinţilor fiind amânarea lui. Tartrul acumulat în cantităţi din ce în ce mai mari produce retragerea gingiei şi dezgolirea rădăcinii (parodontoza), astfel că această procedură minim invazivă de igienă dentară ar trebui realizată periodic, respectând recomandările medicului specialist.

Share