Estetica dentara

Albirea dentara

• Albirea dentara

  Albirea dentară este o procedură cosmetică deseori utilizată pentru îndepărtarea petelor căpătate în urma consumului de cafea, vin roşu sau tutun. Ea se realizează de către un medic stomatolog profesionist, al cărui scop este eliminarea petelor şi restaurarea culorii naturale a dinţilor.

  Albirea dinţilor este în principiu recomandată persoanelor care au dinţi sănătoşi, cu gingii fără probleme şi care nu au fost supuşi tratamentelor. Hipersensibilitatea dentinară şi dinţii cu fluoroze sunt contraindicaţii ale albirii dentare.

  Tratamentul de albire dentară este unul dintre cele mai solicitate servicii de estetică dentară, acest fapt fiind o reacţie a importanţei tot mai mare pe care societatea contemporană o acordă înfăţişării exterioare. În aceste condiţii nu este de mirare că albirea dinţilor este o procedură solicitată în special de persoanele supuse atenţiei ochiului public.

   

  Aceste tratamente cosmetice diferă în privinţa eficacităţii, costului, durabilităţii şi a afectelor secundare, însă albirea dinţilor se referă în general la aplicarea compuşilor peroxidici pe dinte, cum ar fi peroxidul de hidrogen. Aceşti agenţi penetrează smalţul şi albesc dentina, treptat, în timp.

  Gradul de albire a dintelui variază în funcţie de mai mulţi factori: tipul de pete, concentraţia agentului de albire din produsul utilizat, timpul în care agentul de albire acţionează pe dinte şi frecvenţa cu care tratamentul este repetat.

  Există câţiva paşi necesari înaintea unui tratament de albire a dinţilor. În primul rând medicul stomatolog trebuie să stabilească dacă pacientul este un bun candidat pentru această procedură: albirea dinţilor nu este recomandată femeilor însărcinate sau celor care alăptează, persoanele cu boli gingivale sau eroziune dentară, copiilor până în 15 ani şi persoanelor cu dinţii foarte sensibili sau alergice la peroxid.

  Procedura de albire nu este recomandată nici pacienţilor care au carii decât după tratarea acestora. “Candidaţii” ideali pentru albire sunt cei care vor să scape de petele galbene de pe smalţ. Cu toate acestea, trebuie avut în vedere că este posibil ca la final să se instaleze o sensibilitate dentară.

• Albirea dentară în cabinet

  Cunoscută şi ca albire cu lampa, aceasta este cea mai recomandată şi populară modalitate de albire dentară. Principalul argument pentru albirea în cabinet este faptul că ea este realizată direct de către medicul stomatolog profesionist iar substanţele şi procesul sunt realizate cu precizie si sub direct control.

  În procesul de albire se utilizează un gel special de albire bazat pe peroxidul de hidrogen şi o lampă speciala pentru albire. Aplicarea gelului şi timpul petrecut sub lampă sunt monitorizate cu atenţie de către un stomatolog.

  Albirea în cabinet poate duce la o albire a dinţilor cu 10 tonuri. În funcţie de nivelul de colorarea al dinţilor un pacient poate avea nevoie de până la trei şedinţe de albire în cabinet.

  Tratamentul de albire în cabinetul stomatologic se desfăşoară în modul următor: medicul izolează gingiile pentru a le proteja – cu gel sau baraj de cauciuc şi aplică gelul cu peroxid pe suprafaţa externă a dinţilor. Apoi se proiectează o lumină specială – leduri sau laser – pe suprafeţele dentare, timp de 30 – 60 minute. Albirea laser a dinţilor este considerată a fi cel mai eficient şi mai sigur tratament de albire, dar este totodată cel mai costisitor.

  Cu cât culoarea dinţilor se îndepărtează de la galben spre vineţiu şi cenuşiu, cu atât petele sunt mai greu de îndepărtat. Dacă vă aşteptaţi ca după tratament să beneficiaţi instantaneu de dantură albă strălucitoare, este posibil să fiţi dezamăgiţi. Albirea presupune deschiderea nuanţei de alb cu câteva grade, rezultatul final depinzând de natura şi gravitatea petelor asupra dintelui, iar obturaţia se poate evidenţia inestetic. Procedura de albire executată de către medicul stomatolog are cea mai mare eficienţă, deoarece se foloseşte cea mai mare concentraţie de peroxid: până la 38 %. Tratamentul poate dura în jur de 3 şedinţe, iar în urma acestuia pacienţii vor avea dinţi cu până la 3 – 8 nuanţe mai albi. Rezultatul albirii durează în medie 2-3 ani, dar se poate repeta după această perioadă.

  Tratamentele de albire dentară sunt considerate a fi proceduri stomatologice sigure atunci când sunt efectuate corect, de către profesionişti.

  Există însă cazuri speciale, când apar unele efecte neplăcute. Printre acestea se numără hipersensibilitatea dentinară şi iritaţia gingivală. Un alt efect neplăcut este coloraţia inegală a dinţilor – acest lucru apare atunci când pacientul are şi dinţi artificiali, doar cei naturali căpătând o nuanţă mai albă.

  Menţinerea nuanţei albe a dinţilor necesită un efort special: evitarea alimentelor şi băuturilor colorate, o igienă orală impecabilă şi continuarea tratamentului efectuat în cabinet cu un tratament disponibil la domiciliu.

• Albirea dentară la domiciliu

  Albirea dentară acasă presupune ca pacientul să îşi aplice singur o gutieră special realizată care conţine gel de albire. Procesul este asemănător unui tratament şi efectul de albire al danturii se obţine în mod treptat.

  Cum se realizează albirea dinţilor?

  Simplu! Totul începe cu o vizită la medicul dentist pentru o analiză amănunţită şi o evaluare a necesităţii acesteia. Dacă se optează pentru demararea procedurii, medicul va trimite la laborator mulaje pentru a realiza două gutiere din plastic transparent ce se vor mula pe suprafaţa dinţilor, lăsând totuşi un spaţiu milimetric între acestea şi suprafaţa dentară, spaţiu ce va fi umplut mai apoi de gelul de albire.

  Cu ajutorul gutierelor, gelul stă în contact strâns cu smalţul şi nu irită gingia pentru că excesul se îndepărtează foarte uşor. Perioada de aplicare este de 5 zile pentru fiecare arcadă, de la 1,5 ore până la 6 ore, în funcţie de concentraţia gelului (care este pe bază de peroxid de hidrogen).

  Produsele profesionale de albire, pe care le poate recomanda medicul dentist, conţin peroxid de hidrogen (o substanţă cu efect de albire) şi ajută la eliminarea petelor aflate atât la suprafaţa dinţilor, cât şi în profunzime. Trebuie ştiut că pastele de dinţi îndepărteaza coloratiile extrinseci ale dinţilor ajutandu-i sa ajunga la nuanta naturala.

• Cauze ale îngălbenirii dinţilor

  Colorarea şi pătarea dinţilor au numeroase surse, iar pe măsură ce înaintăm în vârstă, suntem şi mai expuşi acestor probleme. Principalele cauze sunt reprezentate de factori genetici, antibiotice şi anumite alimente care pătează. Dinţii pot fi coloraţi în mod intern sau extern.

  Colorarea internă este cauzată de schimbările din smalţ şi dentină. Principalele cauze ale colorării interne sunt: expunerea la nivele ridicate de fluor, tetraciclină sau alte antibiotice şi intervenţii iatrogene.

  Colorarea externă este cauzată în principal de factori precum alimentele şi substanţele pe care le introducem la nivelul cavităţii bucale. Spre exemplu, îngălbenirea dinţilor este cauzată de fumat, cafea sau ceai. Unele legume şi fructe pot contribui şi ele la colorarea dinţilor (curcuma, turmeric şi boia de ardei).

  Astfel, putem clasifica cauzele îngălbenirii dinţilor în următoarele categorii:

  1. Băuturi – Cafeaua, ceaiul şi vinul roşu au pigmenţi puternici care se ataşează la suprafata exterioară albă a dintelui.
  2. Tutun – Gudronul şi nicotina sunt două substanţe prezente în tutun care afectează dinţii. Gudronul este negru în mod natural iar nicotina incoloră devine galbenă la contactul cu oxigenul. De asemenea, ele sunt substanţe lipicioase care ajută alimentele să rămână ataşate de suprafaţa dintelui..
  3. Vârstă – Pe măsură ce avansăm în vârstă, stratul de smalţ se subţiază şi dentina devine mai evidentă, iar ca urmare dintele devine mai opac.
  4. Medicamente – Anumite medicamente precum antibioticele sau cele pentru hipertensiunea arterială pot duce la îngălbenirea dinţilor pe măsură ce avansăm în vârstă. De asemenea, tratamente precum chimioterapia pot contribui la colorarea lor. Tetraciclina poate cauza pete galbene maronii iar fluorul pete albe cretoase.